luni, 31 octombrie 2016

Prăjitura Nicoleta

Dacă în timpul liber doriți să vă enervați și să faceți multă mizerie prin bucătărie, atunci încercați rețeta de mai jos. La sfârșit veți avea și satisfacție, desigur, însă sfatul meu este să nu vă apucați de această prăjitură decât dacă sunteți împătimiți pricepuți ai gătitului. Într-o zi eram la birou și colegul meu, Alex, îmi oferă o prăjitură. Mi s-a părut foarte bună, l-am întrebat cine a făcut-o și mi-a zis că maică'sa. Mama lui lucrează tot la noi în instituție, dar la etajul II, așa că am făcut un drum până la ea și i-am cerut rețeta, pe care mi-a scris-o pe loc. Am să reproduc mai jos rețeta exactă.

Pentru blat: 450 grame făină 000, 150 grame zahăr, 3 linguri lapte, 3 linguri de miere, 1 linguriță bicarbonat stins cu lămâie, 1 ou, 30 grame unt. Se pune o cratiță cu apă la foc și în ea un castron la bain-marie. Frecăm oul și zahărul la bain-marie, după care adăugăm și celelalte ingrediente în afară de făină. După ce se bat toate ingredientele până se face o smântână (deasupra apei calde!) , se da jos castronul de pe oala cu apă și se adaugă făina. Se face o cocă care se împarte în patru. Luăm primul sfert de cocă și facem o foaie, în timp ce restul de cocă se pune inpoi pe bain-marie, pentru a nu se întări prea tare. Coacem la cuptor (eu am folosit 180 grade pe cuptor electric) cam 3-4 minute. La fel procedăm cu toate celelalte foi.

Pentru umplutură: 250 ml de lapte, 250 grame de zahăr, 3 linguri de griș, 1 pachet de unt+3 lingri zahăr pudră, 2 lămâi. Din lapte, zahăr și griș preparăm un griș cu lapte clasic pe care îl lăsăm la răcit, după care stoarcem în el zeama lămâilor. Untul se freacă cu zahărul pudră, apoi cele două compoziții se împreunează și se bagă la mixer.
Punem un strat blat, unul de umplutură și tot așa, alternativ. Ținem puțin la frigider, după care servim.

E o prăjitură delicioasă, dar cere multă atenție și precizie. Am făcut o singură poză, cu rezultatul final. Cine mai avea timp de poze în timpul preparării? I-am pus numele "Prăjitura Nicoleta", după numele colegei.


Un comentariu:

  1. Se mai numeste si prajitura "Alba ca zapada".
    Foarte rar o facea maica-mea, tocmai pt ca necesita multa bataie de cap.

    RăspundețiȘtergere